Salut!
Nu știu cum e pentru voi, dar pe mine mă bucură răcoarea din ultimele două zile. Mi-a mai liniștit starea de fierbere cauzată de anticiparea workshopului de săptămâna viitoare.
Pe lângă vreme, m-a ajutat conversația cu Michael Bernescu, ultimul invitat Oameni Brici. Dumnealui mi-a spus că în Budo (artele marțiale), orice obstacol este privit ca pe o ocazie de a te testa.
Asta m-a ajutat să-mi dau seama că partea grea a pregătirii de workshop nu este să citesc cărți și articole și să scriu planuri de activități, ci să pun în practică lecțiile despre stres și emoții pe care vreau să le dau mai departe.
Am decis să-mi dedic timp zilnic pentru a reflecta și documenta următoarele aspecte:
Ce fac cu anxietatea cauzată de anticiparea experienței de a fi în fața participanților?
În ce mod gestionez refuzurile oamenilor de a mai participa în program?
Cum îmi folosesc stresul din corp ca pe o resursă?
Ce obiceiuri zilnice mă ajută să rămân centrat și productiv?
Ce pericol mă sperie și în ce fel poate fi o oportunitate?
Această perioadă de pregătire este o oportunitate de a verifica pe propria piele instrumentele de coaching și de a crea un studiu de caz concret. Cu cât mă provoacă mai mult mental, emoțional și fizic, cu atât câștig o înțelegere mai practică, bazată pe propriile trăiri, despre reziliență, stres și emoții.
Ai fost și tu într-o situație similară? Dacă da, te invit să-ți împărtășiți experiența în comentarii.
—
▶️ Am publicat episodul #30 Oameni Brici.
Michael Bernescu are o poveste atipică: a făcut karate în comunism, a locuit 20 de ani în SUA, iar acum conduce Palas, cea mai mare investiție privată din zona Moldovei.
Am avut în față un om care a îmbrățișat de tânăr artele marțiale și gândirea budismului zen și care a făcut o schimbare radicală la 38 de ani, atunci când a emigrat în SUA și a luat-o de la zero.
Domnul Bernescu este o dovadă vie că obiceiurile pe care le promovez de ceva timp funcționează: intermitent fasting, expunerea la frig, exerciții fizice zilnice și expunerea la soare. Deși are 65 de ani, unii parametri ai sănătății sale sunt la nivelul unui tânăr de 20 de ani.
Dacă ți-am stârnit curiozitatea, click aici.
—
📕 Ce am citit îm ultima perioadă?
Am citit How Emotions Are Made: The Secret Life of the Brain, de Lisa Feldman Barret și The Path of Aliveness: A contemporary Zen Approach to Awakening Body and Mind, de Christian Dillo.
Deși prima pleacă de la cele mai recente descoperiri științifice despre creier, iar a doua descrie o tradiție milenară pentru calmarea minții, am găsit puncte de intersecție între ele. Principalul element comun este conexiunea dintre corp și minte, un principiu pe care îl aplic din plin în coaching.
—
❣️ Programul „Reziliența, calea temeinică“
Așa cum am scris la început, mă pregătesc intens de workshop. Intenția mea este să te ajut:
să-ți înțelegi emoțiile
să-ți folosești pârghiile de control asupra propriilor emoții
să regândești stresul și să-l utilizezi ca pe o resursă
să înveți să-ți revii rapid după dificultăți
Câteva detalii despre program:
include un workshop și două sesiuni de coaching individual
80% este practică, 20% teorie
vei primi un partener de responsabilitate care te va ajuta să implementezi noi obiceiuri în viața ta
know-how-ul are la bază studii din neuroștiință și psihologie
participarea la workshop e posibilă atât fizic, cât și online
la cerere, plata se face în rate
—
Curaj și blândețe,
Igor
🙏
Super! De-abia aștept workshop-ul!
De-abia asștept să împărtășești:
Ce fac cu anxietatea cauzată de anticiparea experienței de a fi în fața participanților?
În ce mod gestionez refuzurile oamenilor de a mai participa în program?
Cum îmi folosesc stresul din corp ca pe o resursă?
Ce obiceiuri zilnice mă ajută să rămân centrat și productiv?
Ce pericol mă sperie și în ce fel poate fi o oportunitate?